Fra me e me…Între mine si mine…

Fra me e me…

Tutta questa pandemia mi ha fatto capire che noi non cambiamo.

Non importa quanti problemi, disastri, catastrofi succedono… noi non cambiamo anzi peggioriamo.

Siamo come i predatori; aspettiamo e quando è il momento giusto attacchiamo.

Attacchiamo con parole che portano dolore … più di un dolore fisico.

A volte parole così forti che fanno così male al cuore che può smettere di battere per qualcuno.

Parole che portano alla disperazione, alla solitudine…

Sarebbe bello se potessimo scambiarci le anime per un giorno.
Capiremmo tante cose sugli altri.

Scopriremmo dolori, rimpianti, sentimenti, desideri, paure….

Peccato!

Siamo arrivati in tempi in qui le parole possono uccidere la gentilezza di una persona…

E noi non cambiamo… peggioriamo!

Che tempi
Che tristezza
Anche il tempo, povero, si è inginocchiato…
E le persone anche in lacrime si affrontano
L’uomo in sé stesso é scappato
Ed anche i muti hanno parlato
Ma con peccato…

Între mine și mine …

Toată această pandemie m-a făcut să realizez că nu ne schimbăm. Indiferent câte probleme, dezastre, catastrofe se întâmplă, nu ne schimbăm, dimpotrivă devenim mai răi . Suntem ca prădătorii … Așteptăm și când este momentul potrivit atacăm. Atacăm cu cuvinte care aduc durere … mai mult decât durere fizică. Uneori cuvinte atât de puternice încât rănesc inima care poate înceta să mai bată pentru cineva
Cuvinte care duc la disperare, la singurătate … Ar fi frumos dacă am putea schimba sufletele intre noi pentru o zi
Am înțelege multe lucruri despre alții Am descoperi dureri, regrete, sentimente, dorințe, frici …. Păcat
Am ajuns în vremuri în care cuvintele pot ucide bunătatea unei persoane … Dar nu ne schimbăm …

Ce vremuri
Ce trist
Si timpul  a îngenunchiat … Dar, oamenii chiar și în lacrimi se confruntă
Omul însuși se ascunde… chiar si de el…
Şi mutii  vorbesc…

Dar cu păcat …

Trandafira Nechita

Per leggere il mio articolo precedente clicca sul link qui sotto:

Sogno…Visez…